Rubrica Spiritualitate românească

La mulţi ani România! Jos România! Trăiască Republica Moldova comunistă!

27 martie 2009 este data ce marchează cea de-a 91-a aniversare a Unirii Basarabiei cu România. Aşadar, sute de tineri au serbat unirea unindu-se într-o horă în jurul Arcului de Triumf din Chişinău. Tinerii au scandat lozinci pro unirii cu România şi împotriva sistemului politic comunist moldovenesc. Grupul de iniţiativă apolitic basarabean Spirit românesc a fost prezent la manifestare, împreună cu grupul de atitudine civică din România, Noii Golani.
Cum era de aşteptat într-o ţară comunistă, mişcările intelectualilor şi cele care oferă o rază de lumină împotriva îndobitocirii masive a populaţiei, sunt stopate prin violenţă. La cele 2 cărţi parcurse de conducerea comunistă (ABC-ul şi Scufiţa roşie), puterea muşchiului o înlocuieşte pe cea a minţii şi dialogării. Astfel Eugen Rusu, principalul organizator al demonstraţiei pro România, a fost săltat de miliţie din faţa blocului cu puţin înainte de eveniment, familia neştiind prea multe despre starea sa. De ce? Ala Meleca, şefa Centrului de presă al Ministerului Afacerilor Interne susţine că a încălcat legea. Extraordinar! Chiar înainte de eveniment organizatorul încalcă legea în faţa domiciliului, exact când trecea patrula de miliţie. Respectabila doamnă ar trebui să justifice şi prin ce a încălcat legea Eugen Rusu, din câte se ştie manifestarea a fost aprobată de Primărie. A încălcat legea pentru că nu este comunist ori securist? La fel de stupefiaţi aflăm că şi George Simion, unul din coordonatorii mişcării Noii Golani a fost arestat şi expulzat în ţară împreună cu mai mulţi membri ai mişcării, pentru acte de violenţă. Este curios cum aceşti comunişti îşi justifică acţiunile violente de răpire şi agresiune fizică. Personal îmi este greu să cred că George a sărit la bătaie la vameşii basarabeni. Dumneavoastră, cei care citiţi aceste rânduri, aţi avea curaj să bateţi poliţia într-o ţară străină?


Patrioţi români întorşi la graniţă, reţele de telefonie închise

150 de oameni, între care reprezentanţii consiilor judeţene Vaslui şi Iaşi, istorici, profesori, studenţi sau afacerişti au fost întorşi în ţară de la vama moldovenească deoarece nu aveau invitaţie de a pătrunde în Republica Moldova din partea cetăţenilor basarabeni ori nu deţineau la ei analize pentru testul HIV. Republica Moldova a semnat mai multe acorduri cu Uniunea Europeană prin care ne conferă dreptul de a trece fără invitaţii graniţa la ei şi cererea testul HIV nu este prevăzută în nicio lege internaţională.
Scriitorii au fost întorşi în ţară pe motiv că deţineau revista Basarabia literară, care contravine legilor prin manifesturi antistatale şi politice. Nu ştiam că politica este interzisă şi anticomunismul este sinonim cu antistatalitatea. Ziarul Informatorul va trimite în Republica Moldova o serie de exemplare. Oare, va fi interzis şi acesta în urma publicării articolului meu?
Pe lângă cei susmenţionaţi, 35 de cetăţeni români din gruparea Noii Golani au fost întorşi acasă.

Toţi cei care aveau paşaport românesc au fost daţi jos din tren. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să sun la Ambasadă şi la Curaj. Imediat după asta mi-au tăiat telefonul, declară Doru Diac.


Care sunt cauzele?

Desigur, apropierea alegerilor şi mentalitatea comunistă ar putea reprezenta principalele cauze. Dar să ne întoarcem puţin în trecut.
În anul 2005 mă aflam în Odesa, însoţind grupuri de dansuri folclorice moldoveneşti din Dorohoi şi Botoşani, în calitate de reporter al Radiodifuziunii Române şi reprezentant al ASTRA. Ieşind la o sticlă de vin cu românii de acolo mi-a spus un tânăr: Să nu mai veniţi! Noi nu mai suntem de-ai voştri! Aţi plecat, ne-aţi lăsat ruşilor şi acum ucrainenilor, ei au avut grijă de noi; ei sunt de-ai noştri! Desigur, puţin iritat la început de aceste vorbe anitromâneşti, am realizat apoi că… acel tânăr nu se afla departe de adevăr!
În 1940 Rusia a cerut României drepturi asupra Basarabiei, drepturi pe care ţara noastră le-a oferit fără nicio împotrivire. Este ca şi cum îţi intră un străin mare, cu muşchi şi fără minte în casă (Rusia), cerându-ţi să ieşi la plimbare, să se ocupe puţin de mama ta; şi tu te supui. Finlanda a luptat pentru teritoriile ei împotriva criminalilor cotropitori ruşi, câştigând.
Apoi, atunci când Republica Moldova a intrat în război cu Transnistria, nu a primit niciun ajutor din partea României; transnistrenii fiind susţinuţi de ruşi, iar fraţii noştri neavând nici măcar tancuri.
Nu în ultimul rând, acordarea pe zi a unei cetăţenii pentru un cetăţean basarabean şi nenumăratele bătăi de joc ale vameşilor români faţă de fraţii noştri basarabeni constituie un suport fundamentat pentru ura rusofonilor faţă de români.


academician Cristian Bodnărescu
sursa: Informatorul Moldovei

Rubrica Spiritualitate românească

Abuzul republicii comuniste Moldova, nepăsarea României postcomuniste


Am primit de la Simion George Nicolae, omul arestat şi trimis cu forţa în România din Republica Moldova, istorisirea evenimentelor prin care a trecut. Vă invităm să citiţi în premieră interesantele întâmplări.

Pe data de 25 martie 2009 am trecut frontiera dintre România si Republica Moldova. Am fost cazat în Chişinau, la prietenul meu Eugeniu Rusu, cetăţean al Republicii Moldova. Pe data de 26 martie 2009, în jurul orelor 22.00 am fost oprit pe stradă, în apropierea locuinţei lui Eugen Rusu, de poliţişti în civil ce m-au invitat să merg la comisariatul Botanica, motivând că a fost comis un jaf şi sunt unul din suspecţi. Am mers de bunăvoie, fără să creez vreun incident, supunându-mă organelor de ordine. La comisariat nu mi s-a adus la cunoştinţă vreo acuzaţie, mi s-au luat toate bunurile şi am fost închis în celula de arest, fără a fi lasat să anunţ pe cineva de faptul că fusesem reţinut.

A doua zi, de dimineaţă, am fost dus de poliţişti la Judecătoria Botanică, unde, în ciuda insistenţelor mele de a primi un avocat care să mă reprezinte, nu am primit asistenţă juridică. La Judecătorie mi-a fost spus ca sunt cercetat pentru injurii aduse poliţiştilor şi pentru huliganism în stare agravantă. Nu am putut citi acuzaţiile care mi-au fost aduse, în acuzarea mea au venit doi martori, cetăţeni turci, care nu ştiau limba română dar au fost ghidaţi de judecătorul ce instrumenta cazul meu să depună mărturie falsă, cum că aş fi făcut scandal în zona de unde am fost ridicat şi cum că aş fi înjurat organele de poliţie. Nu am putut să mă apăr în niciun fel, după 5 minute judecătorul citindu-mi un verdict pe care nu l-am înţeles. Fusesem amendat cu suma de 140 de lei moldoveneşti dar nu am primit nici o hârtie în care să văd despre ce e vorba şi unde pot achita amenda în cauză. După verdictul judecătorului, deşi nu primisem vreun ordin de expulzare, cetăţeni ce s-au recomandat ca fiind de la SIS (Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova) m-au dus la vama Albiţa – Leuşeni, pe unde m-au obligat să părăsesc Republica Moldova.

Aş dori să ştiu ce acuzaţii au fost formulate împotriva mea, care sunt căile de atac ale deciziilor luate şi cum pot trage la răspundere autorităţile din republica Moldova pentru nerespectarea drepturilor omului, precum şi cum pot autorităţile române să mă ajute în acest demers.


Am sunat la Comisariatul şi Judecătoria Botanică, însă nu a răspuns nimeni. Probabil că în Republica Moldova oamenii pot muri, însă poliţia nu poate fi contactată. Am încercat şi la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova pentru a cere unele explicaţii privitoare la cele întâmplate, însă se pare că Republica Moldova nu are instituţii funcţionale.
Situaţia nu stă mai bine deloc nici în cazul României. Am încercat să iau legătura cu Birolu Relaţii cu Publicul din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din România. Mi-a răspuns o doamnă. M-am recomandat, am menţionat ziarul pe care îl reprezint, situaţia domnului Simion George şi am cerut un punct de vedere. Stimabila doamna după această istorisire a început să ţipe şi mi-a spus pe un ton indignat că ea nu înţelege ce doresc eu, apoi mi-a făcut legătura cu nu ştiu ce birou sau cabinet (nu mi-a spus şi nici nu s-a recomandat). A sunat însă n-a răspuns nimeni. Mi-am luat inima-n dinţi şi am revenit cu un alt telefon, pentru a-i auzi vocea-i cristalină. De această dată mi-a făcut legătura telefonică către ofiţerul de serviciu, menţionând că nu vede cum mă poate acesta ajuta. A răspuns un domn binevoitor, care însă nu s-a recomandat. I-am explicat şi dumnealui problema, dânsul trimiţându-mă la declaraţiile oficiale ale ministerului, pe care le voi posta mai jos. Şi-a exprimat pe bună dreptate supărarea legat de cele ce se întâmplă acolo şi pasivitatea românilor, care nu celebrează Unirea României cu Basarabia. Avea dreptate, însă nici nu vreau să mă gândesc la ce s-ar întâmpla dacă un om anunţă o situaţie de urgenţă naţională Ministerului Afacerilor Externe şi răspunde o doamnă inteligentă şi sictirită precum cea care m-a onorat atunci când am sunat pe 28 martie în jurul orei 19 : 30. Oare chiar nu se mai găsesc oameni inteligenţi şi capabili în ţara asta pentru a reglementa relaţiile cu publicul ale ministerului?

Vă prezint în continuare comunicatul MAE referitor la poziţia acestuia faţă de obstrucţionarea accesului unor cetăţeni români în Republica Moldova (se pare că relaţiile ministerului cu publicul se rezumă la trântirea unui comunicat pe site şi atât).

Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă preocuparea faţă de recentele acţiuni de obstrucţionare a accesului unor cetăţeni români în Republica Moldova. Prin Ambasada României la Chişinău, MAE a solicitat clarificări autorităţilor de la Chişinău în legătura cu motivele care au determinat returnarea unor cetăţeni români de la frontieră.
MAE consideră că acest tratament aplicat cetăţenilor români este inacceptabil şi neconform cu statutul acestora de cetăţeni europeni, cu normele Uniunii Europene la care Republica Moldova doreşte să adere şi, cu atât mai mult, cu principiile de ocrotire a drepturilor fundamentale ale omului care stau la baza unor organizaţii internaţionale din care ambele state fac parte.
Subliniem că regimul de călătorii al cetăţenilor români în Republica Moldova este reglementat prin Acordul de facilitare a vizelor între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Respectarea strictă a Acordului de către autorităţile de la Chişinău este absolut necesară, în vederea îndeplinirii obiectivului asumat de acestea şi sprijinit ferm de România, privind viitoarea liberalizare a regimului de vize între UE şi Republica Moldova.
MAE subliniază că România, ca stat membru UE, îşi construieşte relaţia cu ţările vecine, inclusiv cu Republica Moldova, respectând întru totul normele şi principiile europene. În aceste condiţii, MAE respinge orice acuzaţie la adresa României care este formulată în actualul context electoral din Republica Moldova şi solicită ca cetăţenii români să fie trataţi cu respect şi în conformitate cu normele europene şi cu acordurile în vigoare.


academician Cristian Bodnărescu
Sursa: Informatorul Moldovei

Prima prezentare

Eu la 18 ani, prezentând un costum clasic german.

Rubrica Eroii rock-ului

În amintirea Staryi Melnik


Moldova- parte a României

Chişinău... capitala aşa-numitei ,,Republici Moldova”, unde lupta se dă pe mai multe fronturi.
Republica Moldova este o mare parte a ceea ce a fost odată Moldova mare, parte furată din România. După încheierea celui de-al doilea Război Mondial, România, chiar dacă a încheiat confruntarea de partea aliaţilor, a suferit cele mai mari pierderi. Furată de către ruşi, aceştia nu s-au mulţumit doar la partea materială şi la zecile de vagoane pline cu lingouri de aur, ci au ,,luat” şi o bună parte din ţară. Dacă teritoriul a fost ,,luat” prin intermediul unui act, lingourile au fost ,,corect” furate. Ruşii au trimis 1 milion de români din Republica Moldova la munci grele, în domeniul mineritului, în părţile de N ale Rusiei, aceştia murind din lipsă de acomodare, ,,muncile” traducându-se prin ,,lagăre sovietice”. În locul acestora, comuniştii au mobilizat familii de ruşi. Astfel s-a produs rusificarea noastră, a românilor din acele ţinuturi. România nu a fost doar schilodită în acest fel, tăindu-i-se un picior, ci a fost şi înjunghiată cu un pumnal în plină inimă, pumnalul comunist, ce a lăsat atâtea urme nefaste şi în prezent.

Am vizitat Chişinăul de mai multe ori, urmărind activitatea culturală, politică, muzicală şi pe cea a simpozioanelor internaţionale. Pot mărturisi că situaţia de acolo este dezastruoasă. Comunismul manifestat din plin, lipsa puterii instituţiilor publice, mafia la guvernare, armele la tot pasul şi crimele nepedepsite cu ajutorul mitei se amestecă, formând un întreg ,,ideatic” cu ura împotriva românilor şi distrugerea valorilor româneşti. La Chişinău, taximetriştii nu au aparte de contur şi încercă să te fure, iar după consumaţii ori diferite plăţi, nu primeşti vreun bon fiscal. Ar fi şi culmea... la cine ai putea face o eventuală reclamaţie? Limba vorbită este cea a criminalilor ruşi. După ce au ucis o jumătate din populaţie, trimiţându-i prin Siberia, ce i-ar mai putea opri să îşi vorbească limba? Oricum, robia a reuşit mai mult decât în România, oamenii considerându-se acolo în proporţie majoritară ,,moldoveni” care vorbesc o limbă ,,moldovenească”; evident, ,,diferită 100%” faţă de cea românească. Doar 2% au mai rămas români, manifestând o gândire liberă. După lungi războaie şi conflicte de interese cu Marea Britanie, mai multe ţări recunosc că vorbesc englezeşte, chiar şi America. În schimb, basarabenii susţin sus şi tare că ei vorbesc moldoveneşte, adică o română cu multe cuvinte rusificate, care sună ca o înjurătură. Înafară de cei 2% din populaţie, care se consideră de origine română, restul ne urăsc. Şi asta o fac toţi, până şi cei ce vin în România la studii. În schimb, sute de mii de basarabeni doresc cetăţenie română. Marea majoritate a celor care au dobândit-o s-au orientat către alte ţări. ,,Dacă nu vă convine, de ce mai veniţi la noi?”. Nu am întâlnit pe nimeni, indiferent de poziţia lui socială, care să fi citit o carte în limba română, vorbind cu câte o greşeală de exprimare la fiecare propoziţie, chiar şi la posturile radio-tv româneşti de la Chişinău, oraş complet rusificat. Cultura ieftină, pasivitatea, ignoranţa şi cretinismul se amestecă perfect cu rusificarea continuă a maselor.
În acest material veţi întâlni părerile unor români din Chişinău, care critică dur regimul comunist şi prostirea continuă a maselor, ei cântând în trupe de metal.


Festivalul Staryi Melnik

Paul Ciuci a prevăzut parcă prezentarea festivalului ,,Staryi Melnik” în rubrica ,,Eroii Rock- ului”, când a apreciat-o ca fiind ,,cea mai tare”, în ultimul interviu pe care ni l-a acordat. ,,Eroii Rock-ului” a prezentat în premieră pentru România festivalul internaţional Staryi Melnik. Voi atinge puncte cum ar fi organizarea lui, dar am la îndemână şi un interviu în exclusivitate oferit rubricii de impresarul trupei ,,Doll”, Berzoi Semion, precum şi poze cu trupa din timpul concertului realizate special pentru rubrica noastră.
Aflat la a patra ediţie în 2007, festivalul internaţional s-a ţinut pe stadionul Universităţii Tehnice din Moldova, la Chişinău, pe data de 28 iulie. Festivalul ce poartă numele faimoasei mărci de bere a strâns zeci de mii de fani rock pe stadion, iar cele mai în vogă trupe din: Rusia, Ucraina şi Republica Moldova au cântat pe cele 2 scene amenajate.
Cele 21 de trupe ce şi-au susţinut prestaţia pe stadion sunt: Doll, Alternosfera, Gândul Mâţei, ExNN, Zebra, Cuibul, Sabotaj, Metalepsis, Scrrom, 2 Bucks, Zdob şi Zdup, Pilot, Bravo, Nocinîie snaiperî, Nogu svelo, Kirpici, Va-Bank, Koneţ Filima, Pri-cliucenia Ălectronikov, Ioj şi G. Life.
Sunt abordate la acest festival diferite tematici, precum: sexul, politica, dragostea, dar şi semnificaţia socială a berii.


Doll

Cunoscutul simbol secular, cel de păpuşă, în engleză ,,doll”, exprimă atât starea beatică a nevinovăţiei copilăriei, cât şi groaza. Simbolul păpuşii este adoptat de cineaşti, în mai multe thriller-uri, dar şi de artişti muzicali, cum ar fi trupa de metal agresiv Ancient, în videoclipul ,,Will O’ The Wisp”.
Iată că denumirea de păpuşă este luată drept nume de formaţie de metal.
Formatia Doll s-a format la sfârşitul anului 2000. Pe parcursul acestor ani băieţii au abordat mai multe genuri, acum oprindu-se la stilul new-metal.
,,Trupa Doll am hotărât s-o formez la sfârşitul anului 2000. Până atunci cântam la ghitară, de 3 ani” - povesteşte fondatorul formaţiei Doll, Cristian Zavadschi, într-un interviu publicat în cadrul portalului de ştiri şi muzică rock, www.rupere.md. ,,Împreună cu prietenul meu Sergiu, care cânta atunci în formaţia “Empatological Necroticism”, am decis să cântăm in stilul grind. Denumirea “Doll” a propus-o Sergiu – care era înnebunit de albumul formaţie Korn, pe a cărei copertă era desenată o păpuşă. Denumirea are o anumită însemnătate subtilă: toată lumea = păpuşi marionete, în care rolul îl joacă soarta (destinul)” – ne declară Cristian.
Data de 15 decembrie avea să marcheze primul concert al băieţilor în PUB-ul ,,Balck Elephant”, ei cântând în deschiderea formaţiei ,,Maelstrom”.
Primele turnee Doll au fost susţinute în 2003 – trupa cântând la Tiraspol, în cadrul festivalului “Făra Droguri, Fără SIDA”. Evenimente de acest gen sunt de acum obişnuite pentru metalişti, ţinând cont că tocmai s-a încheiat turneul mondial al legendarilor de la WASP, realizat împotriva consumului de droguri. Culturiştii care ne îndeamnă la sport şi viaţă, cei de la WASP, au concertat în ţara noastră în toamna lui 2006, pe aeroportul din Cluj Napoca, care a fost plin.
Doll a realizat primul său videoclip, cel al piesei ,,Din Păcate”. Clipul a fost filmat în câteva zile, finalizându-se chiar în ziua concertului. Canalele naţionale de televiziune din Republica Moldova l-au colecţionat, difuzându-l des. Videoclipul poate fi vizionat de rock-erii din întreaga lume, el fiind postat pe link-ul: http://play.md/video/fce49ffc-84be-4c53-8dfc-775495d2682e


Interviu cu impresarul trupei, Berzoi Semion

Am realizat interviul pe care voi îl veţi citi în continuare, cu Berzoi Semion, cu ajutorul colaboratorului meu la rubrica Eroii Rock-ului, Victor Munteanu, corespondent de Chişinău. Victor i-a adresat întrebările mele impresarului Doll, Berzoi Semion.

Cristian Bodnărescu: Care este câmpul gravitaţional de forţe ce condiţionează mişcarea rock în societatea Republicii Moldova?
Berzoi Semion: Principalele câmpuri ce împiedică ridicarea de la sol a trupelor şi realizarea lor sunt promovarea în masă şi puterea materială.
Promovarea în masă este interdependentă de resursele materiale. Promovarea în masă necesită resurse financiare, fiind aproape imposibil să te menţii.
Cristian Bodnărescu: Există o piaţă internă proprie pentru muzica din Republica Moldova?
Berzoi Semion: Republica Moldova nu are o piaţă internă proprie pentru muzica ei. Noi suntem dependenţi de alte pieţe muzicale. Avem foarte multe exemple de trupe din Republica Moldova care, neavând posibilitatea de a se impune pe alte pieţe, pur şi simplu nu s-a mai auzit nimic de ele.
Cristian Bodnărescu: Ce reprezintă festivalul Staryi Melnik pentru trupa Doll?
Berzoi Semion: Este foarte important. Concertul de la festivalul Staryi Melnik de sâmbătă a fost primul open air al formaţiei.
Cristian Bodnărescu: Care este componenţa formaţiei Doll?
Berzoi Semion: Siloci Roman- voce, Blajco Tara- ghitară bas. Mai avem 2 ghitarişti, şi anume Starîş Vitalie, precum şi Zavaţchi Cristian. Cristian este a doua voce, el compunând şi textele. La baterie îl avem pe Berdea Eugeniu.


Încă de la început am decis: fără piese în rusă!

Cristian Bodnărescu: Toate compoziţiile formaţiei sunt în limba română. Vă veţi trăda vreodată limba şi originea?
Berzoi Semion: Niciodată! Scena şi publicul românesc ne atrag. Noi nu avem nicio piesă în rusă şi nici nu vom avea în limba criminalilor. Ne respectăm originea de român şi limba noastră, a românilor, româna. Cam rar veţi întâlni la noi, în Republica Moldova, să nu se compună în limba dictatorilor comunişti, rusa. Încă de la început am decis: fără piese în rusă!

Cristian Bodnărescu: Ce exprimă ultimul vostru album?
Berzoi Semion: Chiar dacă nu i-am găsit încă un nume, această lună, august, va marca începerea înregistrărilor lui. Sunt multe piese. Noi, în Republica Moldova, trecem prin nişte perioade foarte grele. Din punct de vedere ideologic suntem manipulaţi, îndobitociţi. Ni se inspiră ideea de turmă. Suntem prostiţi şi înşelaţi la tot pasul. La fel ca şi în România, metaliştii intelectuali au rămas liberi şi luptă împotriva tiranilor comunişti, militând pentru eliberare. Restul populaţiei paşte precum o fac vitele pasive, aşteptând să fie mânate spre pajişti democrate, necomuniste. Noi, noua generaţie, suntem siguri că avem ce spune şi trebuie să fim auziţi. Dacă nu avem la dispoziţie metodele politice ori pe cele economice, o facem cultural. Spiritul ne este liber orice ar fi şi libertatea nu ne poate fi luată, o apărăm cu orice preţ. Mesajul cultural este întotdeauna cu mult mai bine înţeles faţă de celelalte de către oameni.
Deci, albumul nostru exprimă ideea de libertate şi ieşirea din jug.
Cristian Bodnărescu: Ce mesaj aveţi pentru cititorii rubricii ,,Eroii Rock- ului?”
Berzoi Semion: Salutări. Vă iubim. Vă iubim mult. Rock makes us one. Vă felicit că aţi ales singura rubrică care are curajul de a ne susţine şi îi prevăd un viitor îndelungat, plin de succese.


academician Cristian Bodnărescu

Sursa: Ziarul Universul

Aţi câştigat 20.000 EUR

Felicitari!Cosmote.v-a desemnat prin tragere la sorti,castigator irevocabil al premiului de 20.000 Euro.Contactati operatorul la nr. 0762015544. Cosmote./Premii

Acesta este unul din numeroasele mesaje primite prin sms, care întâmplător mi-a fost adresat pe 2 septembrie.
A doua zi m-am deplasat la sediul Cosmote unde am semnat o declaraţie în care am relatat ce se întâmplase. Am fost asigurat că numărul de la care am primit sms-ul va fi şters.
După asta am mers la sediul Poliţiei Judeţene. Am vorbit mai mult timp cu nişte domni poliţişti care mi-au povestit cum avocaţi cunoscuţi şi oameni mari au dat crez acestor mesaje şi au oferit mii de EUR pentru a putea câştiga zeci de mii de EUR. Deh, universul este totuşi finit în comparaţie cu prostia. Mi-au explicat că nu pot face nimic deoarece pentru a-l putea localiza pe şarlatan este nevoie de un mandate din partea Procuraturii, care nu emite mandate pentru cazuri de acest fel. Pe bună dreptate, nu aveam motive să nu-i cred. În plus, pe lângă funcţionarea deficitară a Procuraturii, ne lovim cu nesimţirea firmelor de telefonie. Astfel, poliţia aşteaptă de mai multe săptămâni date legate de un hoţ care are abonament la Orange. Cazul meu era, probabil, o nimica toată.
Am decis să încercăm să-l prindem, chiar dacă aveam şanse mici. Am sunat la numărul care avea să-mi ofere cei 20.000 EUR:

,,- Bună ziua. Aţi sunat la sediul Cosmote. Eu sunt Mihai. Cum vă numiţi?
- … mă numesc. Mă bucur nespus pentru câştigul pe care mi l-aţi anunţat.
- Da, pentru a intra în posesia lui va trebui să-mi încărcaţi 60 EUR. Bănuiesc că vi s-a spus, dar nu mai ştiu…
- Desigur, veţi primi banii. Dar totuşi doresc să împărţim suma, nu pot lua banii aşa, fără să vă dau şi dumneavoastră, care m-aţi desemnat câştigător, un procent.
- Şi cum intenţionaţi să mi-i daţi?
- M-am gândit c-ar fi frumos să împărţim banii pe din două, aşa, frăţeşte. Uitaţi, vă dau 10 milioane bani gheaţă acum şi restul după ce ridic câştigul. Ne putem întâlni să vă dau banii, să fac şi eu o cinste?
- Din păcate nu pot face aşa ceva, eu sunt de la Cosmote şi nu pot lua bani… Nu se poate, sunt de la Cosmote.”

Văzând eu că am dat de cel mai corect român de la Alexandru Ioan Cuza-ncoace i-am spus vreo 2 vorbe de duh şi-am închis.
M-am despărţit de oamenii de la poliţie cu promisiuni că vor face tot ce pot să pună mâna pe el şi poate vom realiza un material media cu această prindere.

Pe data de 5 septembrie am primit vestea care a umplut nu paharul, ci sticla. Domnii poliţişti au avut dreptate atunci când au menţionat nesimţirea firmelor de telefonie mobilă, cel puţin în cazul Orange şi Cosmote. Am primit un telefon de la sediul central Cosmote în care am fost felicitat de această dată nu pentru câştig, ci tocmai pentru că n-am dat curs invitaţiei de a câştiga. Am înţeles că nici nu i-au închis numărul acestui hoţ care poate fura liniştit. Justificau că nu pot închide cartela omului, mai ales că nu m-a furat, este ilegal şi speră ca eu să înţeleg asta. Am replicat: Tocmai că eu nu pot înţelege aşa ceva! Aveţi sms-ul care dovedeşte vinovăţia lui. M-a informat că trebuia să arăt conţinutul lui la sediul Cosmote, ceea ce făcusem şi-l reprodusesem integral în declaraţie. Mi-a adus la cunoştinţă de sacrificiul enorm pe care Cosmote îl face pentru a stopa aceste hoţii, însă în cazul meu… Haideţi totuşi s-o lăsăm aşa!

Numărul de telefon la care trebuia să anunţ câştigul nu doar eu, ci şi multitudinea de oameni norocoşi încă mai este funcţional! Dacă tot nu se poate face nimic în România în acest sens, vă invit să sunaţi pentru a vă ridica premiile.


academician Cristian Bodnărescu

Sursa: Ziarul Universul

Rubrica Eroii rock-ului

Nelu Dumitrescu- spânul lui Harap Alb


Dacă mai vrei să calci iarba verde şi să mai vezi soarele cu ochii, atunci jură-te pe ascuţişul paloşului tău că mi-i da ascultare şi supunere întru toate, chiar în foc de ţi-aş zice să te-arunci! De azi înainte, eu am să fiu în locul tău nepotul împăratului, iar tu, sluga mea!

La fel cum ne-a obişnuit stilul heavy metal, numeroase trupe de gen promovează stilul de viaţă eroin, luptând împotriva răului, a balaurului, a prostiei şi a ignoranţei, promovând adevărul, dreptatea şi făcând fapte eroice. Depăşind timpul şi spaţiul, miturile şi povestirile de odinioară se regăsesc în versurile şi stilul de viaţă al cavalerilor şi feciorilor cu plete în vânt, care acum au înlocuit calul cu motocicleta, costumaţia din piei şi cizme păstrându-se în linii mari. Legendare trupe precum Helloween ori Manowar luptă împotriva răului şi al dragonilor.
La noi în ţară s-a ridicat trupa ,,Harap Alb”. Promovând sămănătorismul şi ţăranul român autentic, bun şi patriot, neîndobitocit de manele şi lipsă de cultură, tinerii băieţi de pe atunci îşi iau numele celebrului basm al lui Ion Creangă, ,,Sluga Albă” ori, ,,Harap Alb”. Legenda triumfului binelui asupra răului continuă, de această data lupta dându-se împotriva prostiei ce a cuprins această ţară odinioară binecuvântată. Tinerii din 1981 de la Harap Alb au preluat nu doar numele celebrului basm, ci şi spiritualitatea legendei, luptând împotriva răului prin atitudinea şi versurile lor.
Promovând stilurile muzicale heavy metal, gen AC/DC şi Judas Priest, trupe care au concerte şi lasează albume şi în zilele noastre, grupul Harap Alb s-a format în anul 1981, având următoarea componenţă: Doruleţ Borobeica la bass, Gabore la ghitară, Doru Istudor şi Bobo Bogdan Blaga, la voce, fiind urmat de Cristian Minculescu.
Repetiţiile aveau loc în clubul T4 Vitan. Chiar dacă băieţii erau nevoiţi să îşi transporte instrumentele prin intermediul căruţului de butelii, pe atunci nefiind răspândită moda taxiurilor, şi la concerte aveau magnetofonul lipit, scoteau muzică. La concertele pe care le-au susţinut cu trupa IRIS băieţii de la Harap Alb primeau mai multe aplauze, ceea ce arată multe. Având mari succese muzicale, cum ar fi: ,,Dreptul de a candida”, ,,Scatiul”, Nunta lui Harap Alb”, ,,Electric Steel”, ,,Iubeşte pacea”, ,,Lasă-ţi lumea”, ,,M-am ascuns”, ,,Nu încerca”, ,,Ochii tăi” ori ,,Rai şi iad”, trupa beneficia de numeroase concerte şi apariţii radiofonice.
Timp de 17 ani succesele s-au ţinut lanţ. Trupa a concertat şi în anul 1999, purtând acelaşi nume. Grupul îşi continuă lungul său drum de concerte şi apariţii discografice, ajungând în vremurile noastre. Acum numindu-se ,,M. S. (Monstru Sexual)”, trupa îi are pe veteranii de la Harap Alb, Doru Istudor şi Cristi Luca.
În anul 2006, M.S. lansează albumul ,,A breath of fresh air”, după ,,Rugina nu moare”. Trupa a anunţat deja că fiecare nou album va aduce ceva nou, fiind mai puternic şi mai agresiv decât precedentul.
Netrăind pentru bani, la fel ca o trupă ratată şi condamnată morţii încă de la început, M.S. aduce puterea metalului pe plan naţional şi internaţional.
Nelu Dumitrescu, ignorant şi parşiv, i-a cooptat pe Cristian Minculescu şi pe Doruleţ Borobeica de la Harap Alb să cânte la IRIS. Lui îi atribuim rolul spânului, iar celor 2, pe acela de harap. Cristian Minculescu declara recent că, de nu ar cânta la IRIS, ar alege să fie vocal la M.S.. IRIS a luat nu doar componenţa trupei Harap Alb, ci şi melodii, copiate aproape 100% de la formaţie. Spre exemplu, a preluat piesa ,,Rai şi iad”, denumind-o ,,Tot zbor”, de pe albumul IRIS II. Pe lângă mai multe piese furate, se numără şi ,,Vise târzii” de pe albumul IRIS III.
Dacă pe plan mondial, în funcţie de numărul de vânzări de albume şi de oameni care vin la concerte, trupa de rock ,,The Rolling Stones”, care a adunat 2 milioane de oamei la un singur concert, de anul nou, este pe primul loc, urmată de Bon Jovi, care a adunat recent 6 milioane de oameni, tot în SUA, lista este completată de nume grele de trupe de heavy metal şi alte genuri de rock: W.A.S.P., Iron Maiden, U2, Foo Fighters, Queen, Elvis Presley şi The Beatles, în România lucuruile nu stau chiar aşa.
Cel mai vândut artist din toate timpurile este unul din regii rock-ului, Elvis Presley, fiind printre primii interpreţi de rock’n'roll.
Trupa M.S. nu a plecat în altă ţară, continuând lupta pentru România. Chiar dacă este o ţară degradată cultural, economic şi spiritual, furată şi minţită, cu milioane de locuitori în minus în doar câţiva ani, ţară a cărei tineri merg pentru a spăla grupuri sanitare la străni, M.S. luptă pentru mica licărire de lumină ce se întrevede pentru noi, pentru demnitatea de a fi româm, cultură şi adevăr.


academician Cristian Bodnărescu

Sursa: Ziarul Universul

Rubrica Spiritualitate românească

Omagiu ultimului dizident, Gheorghe Briceag

Pe data de 17 august bălţenii au petrecut in ultim drum pe Gheorghe Briceag, un mare patriot si martir al neamului românesc. S-a stins din viaţă la vîrsta de 80 de ani. Un aprig luptător împotrivă autoritaţilor comuniste şi cunoscut apărător al drepturilor omului, al limbii romăne şi al valorilor naţionale, Gheorghe Briceag a fost condamnat in anii ’40 de puterea sovietica la zece ani de Gulagul stalinist şi la şapte ani de exil, pentru crearea unui grup de rezistenţă antibolşevică in Basarabia.
Eu, fiind de mai multi ani preşedinte al organizaţiei municipale a Partidului Social-Liberal, am avut fericita ocazie de a-l cunoaşte personal pe acest domn în calitate de participant şi ca invitat la diferite manifestări, organizate de partidul nostru.
În 2004 autoritaţile comuniste din municipiul Bălţi au primit o decizie de a reinstala monumentul lui Lenin in piaţa centrală. Si noi, adica reprezantanţii opoziţiei, împreună cu o parte de consilieri ai consiliului municipal ne-am adunat la o conferinţă de presă şi în faţa reprezentanţilor mass-media am declarat constituirea Comitetului Anti-Lenin , preîntâmpinând conducerea oraşului, că incepem pichetarea locului unde urma să fie pus monumental dacă nu va fi anulată decizia. Dl. Briceag a avertizat autorităţile municipale că se va autoincendia dacă statuia „tătucului” va fi readusă din nou în centrul Bălţului, Republica Moldova. După aceste evenimente au urmat multe zile de luptă, noi fiind doar o mână de oameni. Ne adunaserăm în jurul d-lui Gheorghe, care, neuitându-se la vârsta foarte înaintată şi la căldura cumplită, n-a parăsit locul, fiind pilonul acestei acţiuni. Protestatarii erau supuşi permanent unor atacuri verbale din partea diferitelor grupări. Poliţia municipala a trecut la acţiuni concrete în vederea stopării protestelor. Bunăoară 3 persoane au fost reţinute de poliţie deoarece împreună cu alţi 30 de susţinători s-au postat în faţa camionului ce aducea ciment, care urma să fie folosit la lucrările de reinstalare a monumentului. Eu şi fiul meu am fost printre cei trei reţinuţi de bravi poliţişti bălţeni. Vreo 40 de poliţişti au ingrădit accesul protestatarilor la locul unde urma sa fie reinstalată statuia . Gheorghe Briceag a declarat că un ofiţer de poliţie l-a obligat să dea explicaţie în scris în care să argumenteze pentru ce protesteză atîtea zile la rând. Gheorghe Briceag era gata atunci să-şi dea foc, dacă acest monument urma să fie reinstalat.
Pentru acest act de curaj, lui Gheorghe Briceag i-a fost acordat Premiul Homo Homini (,,Premiul pentru Demnitate Umană”), fiind unicul reprezentant al Republicii Moldova decorat cu această distincţie si al şaptelea din lume.
Ne-a părăsit un om de mare valoare . Gheorghe Briceag, supranumit „ultimul disident” din Republica Moldova, a fost înmormântat in partea veche a cimitirului din Bălţi. Dumnezeu să-l odihnească!


Liudmila Ialău

Sursa: Ziarul Universul